Dacă nu ai auzit până acum de "gamification", iată câteva informații utile despre cum ar putea fi folosit în procesele de învățare, campaniile de marketing sau cele de sales.
Deși conceptul de gamification a apărut prin 2002, din mintea unui programator britanic, el nu a căpătat notorietate până prin anul 2010 când industria de gaming a devenit un megatrend.
Gamification este un concept care presupune folosirea unor elemente și principii de game design în contexte care nu au legatură cu jocurile. Acestea pot fi procese de învățare, campanii de marketing, sales sau orice proces care presupune interacțiune umană.
Spre exemplu, pentru un startup, tehnicile de gamification pot ajuta la creșterea engagement-ului clienților, crearea unei culturi organizaționale dinamice și orientate spre rezultate sau catalizarea proceselor de învățare prin care trec oamenii cu care lucrezi – fie că vorbim despre angajați care învață metodologii de lucru, sau clienți care învață cum să interacționeze cu produsul sau serviciul tău (dacă nivelul de complexitate e mai mare).
Principalul obiectiv al gamification-ului este creșterea engagementului (calității motivației) în direcția unor comportamente considerate dezirabile. Suntem puternic motivați de provocări, de surprize, de varietate și căutăm să evităm plictiseala.
Starea de flow reprezintă acel raport echilibrat între nivelul de dificultate al unei provocări și nivelul abilităților celui care este implicat în activitate. Spre exemplu, ca eu să fiu într-o stare de flow, ar trebui să am o provocare suficient de complexă încât să nu mă plictisească, dar și suficient de compatibilă cu nivelul meu de abilități, încât să nu îmi provoace anxietate.
Pe de altă parte, dacă definim jocul ca fiind explorarea posibilului, atunci starea ludică este acea stare mentală de căutare, de curiozitate, similară personajului din Dexter’s laboratory - foarte cunoscut generației mele, Dee Dee – “what does this button do?”… în procesul de gamification.
Așadar, gamification-ul este în mare măsură despre calitatea motivației, iar calitatea motivației este afectată de felul în care sunt îndeplinite cele 3 nevoi psihologice de bază.
Câteva exemple în care gamificationul să răspundă la cele 3 nevoi umane de bază:
- nevoia de competență (progress bar, sentimentul că avansezi) - cum poți da oamenilor senzația că sunt mai buni decât au fost?
Aplicația pentru învățare limbi străine Duolingo, care îți oferă puncte, badge-uri și accesul la un nivel superior de provocări în funcție de competența demonstrată până în acel moment.
- nevoia de conectare și de a fi implicat în ceva mai mare decât el însuși - cum potențezi interactivitatea în cadrul comunității?
Am avut, spre exemplu, de organizat un eveniment pentru un client care presupunea interacțiunea a 1.500 de oameni. Pentru a ne asigura că avem implicarea unei mase atât de mari de oameni, unul dintre lucrurile pe care le-am făcut a fost să agreăm cu clientul ca fiecare punct câștigat în joc să fie transformat într-un euro care urma să fie folosit la construirea unei case pentru o familie aflată în dificultate. Obiectivul pentru acest grup a fost să strângă un minimum de 75.000 de puncte, care ar fi asigurat construirea întregii case. Mai mult decât atât, în urma acestui eveniment, participanții au avut opțiunea de a se implica activ ca voluntari în construirea casei respective.
- nevoia de autonomie (sentimentul că au ales)
Domino Pizza a avut la un moment dat o aplicație în care, printr-o interfață extrem de prietenoasă, îți puteai crea propria rețetă de pizza, alegând dintr-o multitudine de ingrediente și opțiuni de prezentare. Mai apoi puteai să uploadezi pizza la ei pe site, urmând ca voturile celorlalți utilizatori să determine numărul de punte care îți era alocat.
Cum construiești un proces de gamification?
Atunci când vrei să creezi un proces de gamification, caută să te asiguri că răspunzi la următoarele întrebări:
- Cum atinge procesul pe care îl ai în minte nevoia de competență a oamenilor? Cum te asiguri că au un sentiment de creștere, avansare sau dezvoltare ca urmare a implicării lor în activitatea propusă de tine?
- Cum reușești să abordezi nevoia oamenilor de conectare? Cum te poți asigura că oamenii află unii despre activitatea altora, că interacționează între ei, sau că au sentimentul de a fi implicați în ceva cu sens, ceva mai mare decât ei?
- Care sunt opțiunile pe care le oferi oamenilor cărora te adresezi, astfel încât să le încurajezi percepția de autonomie și alegere? Care sunt scenariile sau variantele de răspuns din care pot alege?
Două alte aspecte importante pe care vrei să le ai în vedere când gândești un proces gamificat sunt timpul și storyline-ul.
Dacă tot am vorbit de engagementul oamenilor, ar fi bine să știi că acesta este cel mai ușor de generat și gestionat pe intervale scurte de timp. Cu alte cuvinte, poți ține oamenii la un maxim de implicare folosind puncte, recompense de status social și clasamente pentru procese care durează de la câteva ore, la câteva săptămâni.
Daca îți dorești procese de durate mai lungi, sfatul meu este să cauți asistența unui specialist în domeniu.
Ce este un storyline?
Storyline-ul sau povestea jocului reprezintă capacitatea ta de a transforma oamenii în jucători și de a-i transpune într-un univers în care recompensele gamificate să aibă o valoare foarte mare. De exemplu, un hotel din Germania care folosea un astfel de proces pentru angajații săi, a creat un univers SF în care orice acțiune a acestora care se traducea într-o mai bună experiență a clienților, reprezenta un upgrade pe care ei ca echipaj îl adaugau la nava cu care explorau spațiul.
