Fondată în 2007, GMP PR este una dintre cele mai importante agenţii de relaţii publice din România. Am discutat cu fondatoarea sa, Ioana Mănoiu, despre anii de început, trecerea de la rolul de angajat la cel de angajator și provocările crizei financiare din 2008, în interviul următor:
Trecerea de la angajat la antreprenor
În primii ani, nu am știut ce mi se întâmplă. Eu credeam că e același lucru. Conduceam o echipă de 10 oameni în agenția de publicitate și am crezut că e același lucru: conduci niște oameni, niște conturi și sunt variațiuni pe aceeași temă.
M-am și purtat ca atare, am fost manager în primii 2-3 ani, am gândit strict ca un șef de departament care își administra resursele. Zona antreprenorială s-a trezit în mine încet-încet, de la un an la altul. După, mi-am dat seama că despre asta este antreprenoriatul, despre capacitatea de a visa, de a vedea lucruri acolo unde un manager vede numai limitări.
Am început să gândesc foarte liber și să zic că sky is the limit. Nu contează câți clienți ai în momentul ăsta, contează unde vrei să ajungi și așa trebuie să gândești business-ul.
Ce înseamnă să fii antreprenor
Aici este capcana. Pentru că aparent ai mai multă libertate. Toate prietenele mele mă invidiază că pot să vin la birou când vreau, pot să plec în vacanță când vreau și tot așa. De fapt, nu te mai deconectezi niciodată.
Nu mai există vacanță de ani de zile în care să nu mai răspund la telefon sau să nu îmi verific mail-urile. Devine 24/24, dar partea frumoasă e că nu te deranjează deloc. Este ceva atât de firesc, este o prelungire a ta și nu te frustrează, nu ești supărat că te sună de la birou. Asta e decizia pe care ai luat-o la un moment dat, ăsta este drumul tău.
Cum s-a născut GMP PR
Dorința a fost declanșată de Felix Tătaru pe care l-am cunoscut în 2005 și a venit la mine și mi-a propus să facem cea mai tare agenție de PR împreună. Eu eram atunci director de PR la Graffiti, aveam 20 și ceva de ani, am zis ”de ce nu?”. Ne-am pus problema cu ce venim nou pe o piață în care erau foarte multe agenții de PR, deci nu era foarte mult loc.
Erau rețelele mari foarte bine așezate, erau agenții deja lansate din anii 90 și ne-am gândit ce avem noi diferit. Aveam zona asta de creativitate, de spirit liber. Eram și parte dintr-o agenție de publicitate, care la momentul respectiv se remarca foarte mult prin creativitate, așa că am adus pentru prima oară pe piața românească ideea de PR creativ. Nu mai făceam ce făceau alții: comunicate de presă, conferințe de presă și alte lucruri plictisitoare, ci ne-am apucat de lucruri ieșite din comun. Făceam standuri, campanii care să te scoată din zona de amorțeală.
Clienții au venit tocmai pentru asta, veneau să vadă unde poate să meargă cu brand-ul lor și am reușit foarte repede să ne remarcăm. După un an de zile am ieșit agenția de PR a anului, deci anii 2006-2009 au fost ani de poveste. În fiecare zi ne trezeam dimineața și ne întrebam ce surprize ni se mai pregătesc astăzi.
Cele mai mari provocări și lecțiile învățate
A venit criza financiară și lucrurile s-au complicat. Ne-am trezit cu clienți mari care au început să își internalizeze serviciile, într-un singur an am pierdut 40% din business brusc. După, am investit în două zone. Ne-am luat niște consultanți de management care ne-au învățat ce înseamnă business.
Separat, am investit într-un sistem de management al informației care ne arăta exact situația din agenție: câte ore consumam, câte ore vindeam, cât facturam și tot așa. De atunci de prin 2010-2011, am început să fim foarte organizați, să avem obiective, să știm target-urile anuale, să ne întâlnim o dată la 3 luni cu toți șefii de departamente și să analizăm ce am făcut, ce urmează să facem.
Planuri de viitor
Anul ăsta e un an cheie în care am adus noi competențe în agenție. Departament de brand journalism, departament de consumer behaviour, am investit foarte mult într-un departament de creație și într-un departament de social conversation. Ne-am dus în zone noi pentru că tocmai astea sunt nevoile clienților noștri. Cumva, pentru următorii ani vrem același lucru, să fim pionieri și să venim mereu cu lucruri în trend.
E posibil ca o afacere să se dezvolte în lipsa unui business plan?
Dacă ai o idee briliantă, lucrurile pot să meargă o perioadă. Dar vine un moment în care nu mai este suficient să te bazezi pe talent, noroc, intuiție și zona artistică. Foarte mulți oameni au idei și încep să pună lucrurile în practică, dar, la final, cred că 70% din business-urile pornite cu mare entuziasm, mor.
De ce? Pentru că a venit momentul ăla critic în care trebuiau să ia o decizie și nu au reușit să se reinventeze. S-au purtat ca și când lucrurile trebuie să continue tot așa. Nu știu când vine momentul acela, depinde de fiecare antreprenor și trebuie să simtă când își atinge limita de competență. Cumva, trebuie să simți că business-ul trebuie să ajungă la nivelul următor, trebuie să faci lucrurile altfel.
Recomandări pentru antreprenorii aflați la început de drum
Să nu aibă banii ca motivator. Dacă ești bun, banii vin. E valabil în orice domeniu, în orice meserie. Este mult mai important să faci lucruri cu pasiune, să îți dorești să vii la birou cu drag, să îți dorești să ai oameni lângă tine cu care vrei să schimbi lumea.
Dream BIG în antreprenoriat. Nu contează de câte ori cazi, toată lumea cade. Contează cât de repede te ridici.
Asta vorbeam cu colegii mei într-o zi. Ne permitem să plângem după un client pierdut sau după o problemă majoră de la birou o seară. Seara aia o alocăm deznădejdii. Dar a doua zi dimineață te întorci și o iei de la capăt cu optimism și cu soluții.
