”Provocarea cea mai mare pentru mine este să îmi redefinesc relația cu frica și să dau volumul mai încet la sabotorii din mintea mea” - despre temeri și nesiguranță în antreprenoriat ne-a vorbit Cristina Oțel în materialul de mai jos:
”Nu sunt suficient de bună…”. Pare să fie un narativ obișnuit în mintea multor antreprenoare.
La începutul anului am participat ca speaker la un eveniment dedicat convingerilor limitative în antreprenoriat. Am întrebat 23 de antreprenori/soloprenori (dintre care erau 22 femei) din ”bula” mea care sunt temerile și convingerile limitative care le dau cel mai ades de furcă. O parte dintre persoane au fost foarte generoase și mi-au dat chiar mai multe exemple.
Din cele 35 de răspunsuri primite 45% erau despre ”Nu sunt suficient de bun(ă).”, cu variațiuni de genul ”Nu sunt suficient de puternică.”, ”Alții se pricep mult mai bine la promovare.”, ”Alții ajung mereu la persoanele potrivite.”.
Următorii 20% au dat exemple de convingeri limitative legate de bani: ”Nu voi putea câștiga suficient din pasiunea mea.”, ”Cer bani puțini pentru serviciile/produsele mele pentru că puterea de cumpărare a persoanelor fizice e mai mica decât a persoanelor juridice.”.
Pe locul 3 s-au situat convingeri legate de timp: ”Nu pot crește singură pe toți pilonii stabiliți.”, ”Nu am timp.”, ”Nu am niciodată timp pentru că trebuie să le fac singură pe toate.”.
12% dintre răspunsuri erau despre dificultate: ”Nu o să meargă cum mi-aș dori.”, ”Dacă abordez clientul voi fi refuzată.”, ”O să fie greu.”.
Nu în ultimul rând, au apărut credințe limitative venite din celebrul sindrom al impostorului: ”Cine sunt eu să…?” sau ”Nu sunt îndreptățită să…”.
Rezultatele nu sunt tocmai surprinzătoare dacă ne gândim la vremurile în care am crescut, la educația primită, la faptul că eram mereu comparați și existau niște etaloane pe care trebuia să le atingem sau chiar să le depășim pentru a primi validare din exterior.
În calitate de coach, trainer și soloprenor am însă privilegiul de a asista în activitatea mea la ceea ce numesc eu fenomen de trezire. Întâlnesc tot mai multe persoane aflate în procese de transformare interioară, de trecere la niveluri de conștiință superioare și care le permit să vadă lumea – și locul lor în ea – cu alți ochi. Cele mai multe dintre ele sunt femei. Femei care își caută De ce-ul, femei care și l-au găsit și lucrează cu ele pentru a depăși fricile uneori iraționale pentru a putea trăi aliniat cu valorile lor, femei care au curaj să întoarcă oglinda spre ele, care îndrăznesc să iasă din linie și care fac pași mici înainte în ciuda vocii critice din mintea lor.
Mă încadrez și eu în acest tipar. După aproape 12 ani lucrați într-una dintre cele mai mari corporații IT, din care 10 în Learning & Development, la începutul lui 2018 am devenit soloprenor motivată pe de o parte de dorința de a avea un program mai flexibil ca să pot petrece mai mult timp cu cei doi copii, iar pe de altă parte de nevoia de libertate și de a face lucruri cu mult sens pentru mine și ceilalți. Așa a apărut Soul Bloom.
Provocarea cea mai mare pentru mine este să îmi redefinesc relația cu frica și să dau volumul mai încet la sabotorii din mintea mea. E un proces ongoing și rezultatele mă încurajează să continui. Lucrurile care mă ajută sunt autocunoașterea, momentele de mindfulness de peste zi, meditația, scrisul, întâlnirile cu alți antreprenori și acțiunea. Îi aduc zilnic creierului meu dovezi că putem funcționa în armonie și cu convingeri mai sănătoase.
